Sinuzita maxilara: Cauze, simptome si tratament!

Sinuzita este una dintre afecțiunile cu care mulți oameni se întâlnesc de-a lungul vieții. Fie că ești deranjat de această problemă doar pentru o scurtă perioadă de timp, fie că ești obligat să trăiești cu acest disconfort în mai multe episoade, e bine de știut că sinuzita se poate trata. 

Dacă răcești mult mai des, dacă ai dureri constante de cap, dacă îți lăcrimează ochii sau dacă simți o presiune constantă deasupra nasului, între ochi, atunci sunt șanse mari să ai probleme cu sinusurile. 

Descoperind, după controale amănunțite la medic, care sunt cauzele care declanșează inflamarea sinusurilor, sinuzita devine o afecțiune tot mai ușor de corectat și tratat. 

Sinuzita: definitie 

Sinuzita este afecțiunea rezultată din cauza inflamării unor cavități din craniu, cunoscute sub denumirea de sinusuri, și apare odată ce mucoasa din interiorul acestora se infectează. În funcție de complexitate, sinuzita are manifestări diverse și poate fi acută sau cronică. 

Sinuzita poate afecta oricare dintre sinusurile paranazale, diferențiind-se astfel sinuzita frontală, etmoidală anterioară şi posterioară, sfenoidală şi maxilară. Pot fi afectate şi toate sinusurile, sinuzita generalizată purtând denumirea de pansinuzită. Dintre totae formele, cea mai întâlnită este sinuzita maxilară. 

Sinusurile maxilare: ce sunt?

Sinusurile maxilare sunt cavități umplute cu aer și sunt situate pe ambele părți ale nasului. Comunicarea cu cavitatea nazală se realizează printr-o deschidere situată pe suprafața interioară a maxilarului superior. Pereții sinusurilor sunt acoperiți cu o membrană, această fiind aderentă la țesutul osos. 

Ce este sinuzita maxilara?

Sinuzita maxilară este cel mai răspândit tip de sinuzită și se manifestă prin inflamația membranei care tapetează pereții sinusului maxilar.  Riscul de producere crește odată cu răcirea vremii, sinusul maxilar putându-se inflama la orice persoană. Grupa de vârstă cu grad maxim de risc este 20-40 de ani, dar poate afecta şi copii şi oameni în vârstă. Poate afecta unul sau ambele sinusuri maxilare. Sinuzita maxilară poate fi rinogenă, fungică, odontogenă și alergică. 

Cand trebuie sa mergi la medic?

Odată cu sesizarea primelor simptome, cum ar fi umflăturile la nivelul feței, respirație îngreunată, secreții nazale colorate în mod neobișnuit, senzația de presiune la nivelul sinusurilor și chiar al dinților, trebuie mers obligatoriu la medicul stomatolog. 

Acesta, cu ajutorul radigrafiilor digitale, va reuși să observe neregulile și să va direcționeze către specialistul ORL pentru stabilirea unui diagnostic corect și schemă de tratament. 

Cauzele aparitiei sinuzitei maxilare

De regulă, cauzele inflamației acute a sinusurilor maxilare sunt virusurile. În formă cronică cauzele sunt determinate de bacterii (stafilococul, chlamydia etc.) și ciuperci (candidoză) 

Alte surse ale infecției sinusale pot fi și focarele proceselor inflamatorii primare (faringită cronică, amigdalită), dar și diferite afecțiuni dentare. Persoanle cele mai vulnerabile la apariția sinuzitei acute sunt cele cu sept nazal deviat, precum și copiii cu polipi. 

Alte cauze care conduc către sinuzita maxilară sunt:  

✅ rinită acută și cronică 

✅ apariția polipilor 

✅ tratarea necorespunzătoare a cariilor dentare 

✅ ignorarea infecțiilor dentare 

✅ înserare incorectă a implanturilor dentare 

✅ deviația de sept 

✅ reflux gastroesofagian 

✅ traumatisme cranio-faciale 

✅ traumatisme cranio-cerebrale 

Care sunt tipurile de sinuzita maxilara?

Sinuzita maxilară poate fi acută sau cronică, în funcție de complexitatea simptomelor, dar și de durata perioadei pe care se întinde. În funcție de tipul de sinuzită cu care vei fi diagnosticat, medicul va recomanda schema de tratament.

Sinuzita maxilara acuta

Sinuzita maxilară acută are o simptomatologie evidentă, care debutează brusc: 

✅ apariția bruscă a febrei ridicate, în jur de 39 grade 

✅ obstrucția nazală 

✅ durere la nivelul feței sau doar pe o parte a acesteia 

✅ secreții nazale purulentă pe ambele părți sau pe una singură 

✅ simțirea unui miros neplăcut în permanență 

Atunci când este netratată, conduce către instalarea sinuzitei cronice 

Sinuzita maxilara cronica

Spre deosebire de sinuzita acută, sinuzita maxilară cronică se poate întinde chiar și pe o durată de câteva luni și nu se instalează la fel de brusc. În acest caz, simptomele sunt mai puțîn evidente, dar mai persistente și deranjante: 

✅ migrene îndeosebi dimineața 

✅ tușe iritativă 

✅ respirație neplăcută – halitoză 

✅ durere persistentă la nivelul sinusul afectat 

✅ secreții nazale 

✅ nas înfundat 

✅ oboseală continuă 

SINUZITA MAXILARA ODONTOGENA (GENERATA DE CAUZE DENTARE)

Cel mai întâlnit tip de sinuzită maxilară este sinuzita maxilară odontogenă. Această este rezultatul unor infecții dentare netratate la timp sau tratate incorect.Sunt întâlnite infecții produse în zona sinsului maxilar – cei mai afectați sunt molarul 1 și 2, premolarul 2, molarul 3, premolarul 1 și uneori caninul. Principalele cauze dentare care pot conduce la apariția sinuzitei maxilare odontogene sunt:  

✅ tratare incorectă sau insuficientă a cariilor dentare 

✅ ignorarea infecțiilor dentare, care evoluează dincolo de canalul radicular 

✅ realizarea necorespunzătoare a extracțiilor dentare. 

Care sunt principalele simptome ale sinuzitei maxilare?

Durerea sau presiunea în zona sinusului maxilar reprezintă principalele simptome ale sinuzitei. Acestea pot fi resimțite la tâmple, pomeți și partea frontală a feței. În cazul sinuzitei unilaterale, durerea persistă doar pe o parte a feței, iar în cazul sinuzitei bilaterale, durerea se poate răspândi pe toată fața. Afecțiunea poate duce la dureri de dinți, întâlnite mai ales în timpul procesului de mestecare. 

Durerea de dinți este provocată de edemul țesuturilor cavității, ceea ce duce la comprimarea nervului trigemen. 

Se întâmplă adesea că sinuzita maxilară să fie confundată cu o răceală, însă atunci când simptomele nu se diminuează după 6 – 8 zile, este de la sine înțeles că avem de-a face cu ceva mai complex decât o simplă răceală. Referitor la tabloul simptomatic, sinuzita maxilară acută și cea cronică sunt similare, principalele manifestări fiind:  

✅ presiune în zona sinusurilor sau în cavitatea bucală 

✅ sinusuri înfundate 

✅ durere la nivelul urechilor și gâtului 

✅ stare generală de oboseală; 

✅ durere la nivelul gâtului și senzația de rigiditate 

✅ obstrucție nazală 

✅ respirație îngreunată; 

✅ inflamarea ochilor; 

✅ tușe cu expectorație;  

✅ senzația de față umflată; 

✅ miros și gust incomplet;  

✅ vedere îngreunată; 

Trebuie menționat că simptomele sinuzitei diferă în diferite forme ale bolii. În formă acută, de obicei, simptomele sinuzitei sunt suprapuse simptomelor infecțiilor respiratorii acute, care provoacă boală. Primele semne ale bolii sunt frisoane, curgerea nasului, febră, stare generală de rău, congestie nazală, strănut. Alături de simptomele comune de răceală se adaugă rapid durerea de pe față, care iradiază la dinți, frunte și rădăcina nasului, iar în momentul apăsării pe locurile respective, durerea se intensifică, răspândindu-se în partea infraorbitală a feței.

Simptomele sinuzitei cronice sunt mai puțîn pronunțate, din această cauza intarziindu-se deseori identificarea și inițierea tratamentului. Principalul simptom este nasul înfundat permanent (rinită cronică), care nu dispare cu tratamentul tradițional. Deseori, pacienții cu sinuzită cronică se plâng de dureri de cap și dureri localizate în spatele ochilor. Aceste dureri sunt adesea agravate prin clipire și dispar când pacientul se întinde. O trăsătură foarte importantă, care caracterizează formă sinuzitei cronice, este apariția la pacient, în perioada dimineații, a pleoapelor umflate, ceea ce înseamnă dezvoltarea conjunctivitei (inflamația conjunctivei) – un semn evident că sinuzita se răspândește spre pereții orbitei. 

La adulți, semnele sinuzitei includ: dureri de cap și scăderea simțului mirosului, tensiune și durere la nivelul feței pe una sau ambele părți ale nasului, congestie nazală și/sau scurgeri din nas. Secrețiile nazale pot fi mucoase (limpezi), mucopurulente sau purulente. De menționat că dacă sinusul este umplut semnificativ cu lichid, durerea tinde să se înrăutățească atunci când capul este înclinat. 

Trebuie menționat în tabloul simptomatologic că, atât în ​​sinuzita acută, cât și în cea cronică, simțul olfactiv al pacientului este diminuat, iar în cazul sinuzitei odontogene trăsătură distinctivă este mirosul fetid al secreției nazale. 

Diagnosticul sinuzitei maxilare

Medicul stomatolog identifica dacă pacientul are sau nu sinuzită maxilară prin investigațiile radiologice. În funcție de rezultat, pacientul poate fi îndrumat către medicul ORL atât pentru o schemă de tratament, cât și pentru posibile alte investigații necesare cum ar fi: endoscopia nazală, testele de alergie, testele nazale.  

Din cauza riscului de-a fi confundată cu alte afecțiuni similare, sinuzita nu este ușor de diagnosticat, de aceea consultul stomatologic pentru radiologia dentară este obligatoriu, confirmând pe deplin medicului ORL că în cauza este vorba de sinuzita maxilară. 

Tratamentul sinuzitei maxilare. Ce trebuie sa faci?

Tratamentul sinuzitei maxilare poate fi profilactic sau curativ. Pentru nceput, medicul stomatolog va recomandă un tratament antibiotic, pentru reducerea inflamației. 

Ulterior, urmează tratamentul endodontic al cariilor de la care a pornit infecția.  

În schemă de tratament recomandată de specialist se pot regăși medicamentele antiinflamatoare, antihistaminicele, decongestionalele nazale, aerosolii, dar și puncțiile și intervenția chirurgicală. 

Cand am nevoie de inhalatii in cazul sinuzitei?

În cazul sinuzitei maxilare, inhalațiile cu abur și aerosolii pot fi utilizate că tratament, acestea contribuind la desfundarea și dilatarea căilor nazale.  

Punctiile pentru tratarea sinuzitei

Considerată ca fiind o formă de medicină alternativă, presopunctură funcționează prin presiunea aplicată timp de 30 de secunde anumitor puncte. Utilizarea presopuncturii la nivelul capului poate diminua numeroase afecțiuni, de la dureri de cap și până la sinuzită maxilară. 

Cu toate acestea, efectele benefice ale presopuncturii nu au fost atestate încâ, nefiind o formă de medicină recunoscută, motiv pentru care vizită în cabinetul specialistului se impune în mod obligatoriu. 

Cand este nevoie de interventia chirurgicala?

 În cazul sinuzitei cronice, când tratamentul medicamentos nu da rezultate în maxim două săptămâni, intervenția chirurgicală este luată în calcul, pentru asigurarea drenajului eficient. Aceasta se realizează cu ajutorul endoscopului, microchirugical, direct în cavitățile nazale, incizia fiind necesară doar în cazuri extrem de grave. 

Sinuzita maxilara netrata la timp. Ce se poate intampla?

În cazul în care nu este tratată la timp, sinuzita maxilară odontogenă poate conduce către pierderea dinților. Din acest motiv, consultul stomatologic este necesar încă de la primele simptome. Urmările unei sinuzite maxilare netratate pot fi dintre cele mai grave, infecția putând afecta zone precum:  

✅ orbitele oculare, cu riscul apariției abcesului palpebral și glegmonului arbitral 

✅ oasele plate ale craniului, favorizând apariția osteomielitei 

✅ zona enocraniană, favorizând apariția meningitei 

Sinuzita maxilară netratată poate deveni acută, iar în timp, cronică. În situația când este afectat un singur sinus și infecția nu va fi tratată, această va migra către celălalt sinus, apoi va deveni polisinuzită – va afecta mai multe sinusuri concomitent. Pe cale de consecință, în final, va deveni pansinuzită, afecțiune în cadrul căreia toate sinusurile paranazale sunt afectate.

Bibliografie:

Lăsați un comentariu