Tartrul dentar – de ce este periculos si de ce trebuie sa il indepartam?

Atunci când întâlnești pentru prima dată o persoană, primul lucru pe care îl observi imediat este zâmbetul, cartea de vizită a chipului nostru. Însă, pentru 68% dintre noi, zâmbetul este afectat de tartrul dentar. Tartrul dentar este una din problemele cele mai des întâlnite la nivelul cavității bucale, chiar și în cazul celor care acordă o atenție deosebită igienei orale, folosesc ața dentară și își perie regulat dinții pentru a împiedica depunerea resturilor alimentare. Situația se complică atunci când vine vorba de un periaj realizat incorect, când obiceiurile alimentare nu sunt printre cele mai bune sau când pragul medicului stomatolog nu este călcat prea des.

Sursa https://www.ledownsdentistry.com/

Ce este tartrul dentar? 

 

Oricât de multă grijă ai de dinții tăi acasă, unele bacterii rămân în cavitatea bucală și se amestecă cu particule din produsele alimentare pentru a forma mai apoi o peliculă moale și lipicioasă numită placă bacteriană. Această peliculă subțire, formată din resturi alimentare, salivă și microorganisme, îți acoperă dinții, ajunge sub linia gingiilor și se lipește de dinții tăi, de obturații sau alte lucrări dentare. Placa poartă bacterii care atacă gingiile și deteriorează smalțul dinților și poate duce, astfel, la carii și afecțiuni gingivale. Dar, dacă îndepărtezi placa în mod regulat, printr-o igienă orală corespunzătoare, poți preveni cariile dentare permanente și bolile gingiilor. 

Aproximativ 25.000 de bacterii sunt implicate în formarea plăcii dentare. În primele ore de la formare, placa dentară poate fi îndepărtată mecanic. Însă, probleme devin mai serioase atunci când placa rămâne între dinți și nu este înlăturată. Dacă placa bacteriană nu este îndepărtată în mod regulat prin periaj, utilizarea dușului bucal și a aței dentare, aceasta se decolorează și întărește în 24 până la 72 de ore (din pricina acumulării sărurilor de calciu conținute în salivă), pentru ca mai apoi să se transforme într-un sediment dur numit tartru dentar. Procesul de transformare a plăcii în tartru începe la 20 de ore după apariția plăcii, iar mineralizarea acesteia este de obicei finalizată după aproximativ două săptămâni.

Tartrul dentar, numit și calcul, este un depozit calcificat, de culoare galben-maronie sau cenușie (în funcție de substanțele cu care intră în contact, precum cele eliberate de fumul de țigară sau cafeaua), care se formează în timp deasupra și dedesubtul liniei gingiilor. Poate fi întâlnit atât pe dentiția permanentă, cât și pe cea temporară, așa-numiții “dinți de lapte”.

Tartrul dentar reprezintă ultima fază de maturare a plăcii bacteriene, este stadiul în care pelicula lipicioasă se mineralizează, devine un material aspru și poros și se depune pe suprafața dinților, dar și a altor elemente din cavitatea bucală, precum protezele, aparatul dentar, punțile, plombele sau orice altă lucrare dentară.

 

De ce este periculos tartrul dentar? Cum stii ca ai tartru?

Pentru că suprafața tartrului este aspră, îndepărtarea depunerilor de tartru îngreunează periajul și folosirea aței dentare așa cum ar trebui, iar acest lucru poate duce la apariția cariilor dentare, a afecțiunilor gingivale, dar și a respirației urât mirositoare și a aspectului neplăcut al danturii.

Orice tartru care se formează deasupra liniei gingiilor este dăunător pentru tine. Bacteriile din depunerile de tartru irită, atacă și deteriorează gingiile prin retragerea acestora de pe suprafața dinților, iar astfel duce, în timp, la o boală progresivă a gingiilor. Tartrul nu este doar o problemă de ordin inestetic, dar și de ordin medical, căci produce carierea dinților prin sedimentarea și creșterea bacteriilor care “mănâncă” mucoasa dinților, cunoscută sub numele de smalț. 

La o simplă privire în oglindă, poți analiza și recunoaște cu ușurință tartrul dentar. Dacă placa bacteriană este o peliculă incoloră de bacterii, tartrul dentar este un conglomerat de minerale calcificate, cu un aspect granulat, similar cretei, de culoare gălbuie, maronie sau cenușie (în funcție de obiceiurile tale alimentare, mai ales dacă ești consumator de cafea, ceai, vin sau tutun) depus deasupra liniei gingiilor, acolo unde este mai ușor de identificat. În cazul în care tartrul este depus sub gingie, s-ar putea să fie prea târziu pentru a-l repera.

Cu toate acestea, singura modalitate clară și rapidă de a detecta dacă ai tartru (și să îl elimini complet) este să îți faci curaj și să treci pragul cabinetului stomatologic, unde medicul stomatolog îl îndepărtează cu instrumente specifice. Tu trebuie doar să te speli pe dinți înainte, ca pentru oricare vizită la cabinet.

Tipuri de tartru

În funcție de poziția sa față de gingie, există două tipologii de tartru dentar, cel supragingival și cel subgingival. De regulă, tartrul se formează pe suprafețe dentare care sunt ”scăldate” timp îndelungat de salivă: fețele linguale (posterioare) ale dinților frontali inferiori, fețele vestibulare (anterioare) ale dinților laterali superiori. Dinții inferiori au depozite mai consistente de tartru deoarece saliva glandei sublinguale este mai bogată în calciu, mai vâscoasă și stagnează mai mult.

Tartrul supra-gingival

Tartrul supragingival este cel de la exteriorul dinților vizibil deasupra liniei gingivale. Se depune rapid și apare sub forma unor depuneri de culoare alb-gălbuie cu o consistență redusă și grunjoasă (în primă fază), pe suprafața dinților. Culoarea sa poate deveni maronie sau neagră, mai ales dacă fumezi și bei frecvent cafea, ceai sau alcool, iar consistența și aderența sa cresc odată cu depunerea acestuia în timp. Tartrul supragingival îl poți detecta cu ușurință atunci când îți observi cavitatea bucală în oglindă.

Tartrul sub-gingival 

Tartrul subgingival este cel situat sub gingie, din interiorul buzunarelor parodontale. Are o culoare închisă, de la maroniu-roșiatică până la negru, pentru că mineralizarea acestuia este cauzată de hemoragiile gingivale și o consistență mult mai dură, ceea ce îl face foarte aderent și greu de dislocat în comparație cu cel supragingival. Acesta aderă strâns de rădăcina dintelui și se găsește în pungile parodontale. Este considerat și cel mai periculos, deoare este imposibil să-l reperezi vizual și este depistat frecvent doar dacă gingia suferă unele modificări. Tartrul subgingival nu afectează doar gingiile, ci și ceea ce se află sub gingii: dentina, țesuturile conjunctive, oasele. Adesea, pacienții nici nu sunt conștienți de faptul că au tartru subgingival. De aceea, recomandarea este să mergeți la stomatolog măcar de două ori pe an pentru a verifica dacă ai tartru și pentru a-l înlătura în timp util.

Cauzele aparitiei tartrului

Depunerile de tartru se pot dezvolta la orice vârstă, iar cauzele sale sunt fie de natură genetică, fie din cauza unor obiceiuri greșite în ceea ce privește igiena orală și alimentația. Cu toate că ne confruntăm cu toții cu apariția tartrului dentar, ești mai expus riscului dacă:

✅ nu te speli corect pe dinți;

✅ nu folosești ața dentară sau dușul bucal;

✅ ești mare împătimit al zahărului (regăsit în dulciuri, prăjituri);

✅ consumi adesea alimente bogate în carbohidrați (cum ar fi pâinea, pastele făinoase);

✅ fumezi sau mesteci tutun;

✅ ai o concentrație mare de uree în salivă;

✅ ai o cantitate redusă de salivă în gură (xerostomie sau senzația de gură uscată), semn că nu te hidratezi cum trebuie;

✅ mesteci alimentele predominant pe anumiți dinți sau doar pe o parte a maxilarului (ocluzie dentară dezechilibrată);

✅ utilizezi frecvent anumite medicamente (precum antibioticele);

✅ suferi de o malpoziție dentară (înghesuire sau poziționare atipică a dinților);

✅ suferi de astm bronșic, fibroză chistică sau te alimentezi folosind o sondă gastrică.

Cum scapam de tartru?

Cu toate că, în faza incipientă, tartrul nu reprezintă o îngrijorare majoră, el trebuie îndepărtat. Iar cum acumulările de tartru sunt strâns legate de smalțul dinților, îndepărtarea acestora poate fi realizată exclusiv printr-o igienizare profesională în cabinet, de către medicul tău stomatolog. 

Dacă depunerile de tartru nu sunt dense, iar dinții tăi nu au fost afectați de resorbția osoasă sau de boala parodontală, realizarea unei curățări dentare este recomandată periodic, la fiecare șase luni. Procedura se numește detartraj, iar medicul stomatolog, cu ustensile specifice, va îndepărta orice fragment de placă dentară, tartru sau formațiune depusă în jurul gingiilor și dintre dinți. De regulă, procedura este complet nedureroasă, însă pacienții cu sensibilități gingivale pot percepe un anumit disconfort.

Debridarea este recomandată persoanelor care au tartru dens pe dinți care interferează cu abilitatea medicului stomatolog de a efectua o evaluare orală cuprinzătoare. Instrumentele cu ultrasunete și uneltele de mână sunt folosite în acest caz pentru a fractura tartrul și a-l îndepărta.

Dacă s-au inflamat buzunarele între dinți și gingii și suferi de parodontoză, cel mai probabil ai nevoie de un detartraj și o netezire radiculară, pentru o curățare mult mai profundă. Această procedură se efectuează cu anestezie locală, iar placa și tartrul sunt îndepărtate deasupra și dedesubtul liniei gingiilor, până la fundul buzunarului parodontal. Ulterior, rădăcinile dinților sunt netezite pentru ca gingiile să se reatașeze de dinți.

Ce boli sunt provocate de tartru?

Din punct de vedere estetic, teatrul pătează dinții și le conferă un aspect neplăcut, galben-maroniu. Din punct de vedere medical, dinții și gingiile sunt mult mai vulnerabile în fața afecțiunilor cavității bucale. Cu cât tartrul se extinde mai mult pe suprafața dinților, cu atât aceștia se vor caria, iar gingiile se vor inflama și sângera. Astfel, depunerile de tartru ce nu sunt îndepărtate la timp pot provoca:

✅ carii (acizii produși de bacteriile din placa dentară pot cauza un nivel scăzut al pH-ului și pot distruge smalțul dinților);

✅ halenă (respirație urât mirositoare);

✅ spută maronie (salivă colorată care pătează țesăturile, mai ales dimineața);

✅ sângerarea gingiilor (acumularea bacteriilor din placa dentară cauzează inflamarea gingiilor);

✅ retracție gingivală;

✅ pungi parodontale patologice;

✅ mobilități dentare;

✅ distrugerea aparatului de susținere a dintelui (ligamentul periodontal) și, în cazuri extreme, mobilitatea și pierderea dintelui de pe arcadă.

Cea mai ușoară formă de afecțiune a gingiilor cauzată de tartru se numește gingivită. Depunerile dure creează un mediu favorabil pentru creșterea și reproducerea bacteriilor patogene care cauzează inflamația gingivală. De cele mai multe ori, gingivita poate fi oprită și inversată printr-un periaj realizat corect, folosirea aței dentare și a unei ape de gură antiseptică, precum și prin și igienizări regulate la cabinetul stomatologic.

Dacă gingivita este netratată, gingiile se umflă și se îndepărtează de dinte, iar între gingii și dinți își vor face apariția niște pungi parodontale ce se infectează cu bacterii, iar gingivita se transformă, astfel în parodontită. Microorganismele acumulate în pungile gingivale pot supraviețui chiar și în absența oxigenului în pungile parodontale, situație ce provoacă daune serioase structurilor de susținere a dinților. În acest stadiu gingiile sunt inflamate și sângerează la periaj sau la mușcătura din alimente mai dure, precum un măr sau coaja pâinii.

Tartrul pătrunde treptat adânc sub gingii, loc în care începe necroza tisulară. Practic, osul maxilarului se distruge, iar pungile parodontale acumulează bacterii. Atunci când depunerile întărite afectează rădăcina dintelui, fibrele aparatului de susținere se distrug, ceea ce duce la apariția mobilității dentare, și, în timp, la pierderea dinților. 

În unele cazuri, infecția poate migra în fluxul sanguin și poate implica și alte țesuturi sau organe. Unele cercetări de specialitate asociază bacteriile din bolile gingiilor cu bolile de inimă și cu alte probleme de sănătate, iar daunele pot să capete caracter permanent.

Procesul de acumulare a tartrului variază de la un om la altul, unii dintre fiind precondiționați să acumulăm tartrul pe suprafața gingiilor și să ne confruntăm cu acest lucru într-un interval de timp mult mai scurt față de ceilalți. Tocmai de aceea, prevenția este cea mai bună metodă pentru a împiedica apariția afecțiunilor dentare și gingivale.

Ce este detartrajul?

Odată sedimentat, tartrul nu mai poate fi îndepărtat cu ușurință de pe suprafața dinților, așa cum este cazul plăcii bacteriene. decât cu ajutorul unor tehnici specializate. Tehnica prin care se îndepărtează tartrul dentar se numește detartraj, o procedură ce ar trebui realizată de două ori pe an, în cabinetul medicului tău stomatolog.

Tipuri de detartraj 

Există două tehnici principale prin care putem îndepărta eficient tartrul în cabinetul stomatologic: cu ajutorul ultrasunetelor sau prin îndepărtarea mecanică.

Airflow sau detartraj cu ultrasunete

Detartrajul cu ajutorul ultrasunetelor (air-flow) este cea mai nouă tehnică folosită în cabinetele stomatologice pentru eliminarea depunerilor de tartru. În acest caz, se folosește un dispozitiv special, cu un vârf fin ce vibrează la viteze mari și emite un jet de apă, cu ajutorul căruia pote fi eliminate atât depozitele vizibile de tartru din zonele superioare gingiilor, cât și depozitele de tartru subgingival și resturile alimentare rămase interdentar. Dispozitivul cu ultrasunete și jet de apă permanent previne astfel supraîncălzirea și rănirea structurilor dentare sănătoase.

Următorul pas în procesul de curățare a cavității bucale și îndepărtare a tartrului este periajul în cabinetul medicului stomatolog. Pentru această procedură, se folosesc o perie rotativă și o pastă de dinți cu fluor și se curăță individual fiecare suprafață dentară.

Detartrajul cu ultrasunete este recomandat pentru că previne afecțiunile gingivale, ajută la menținerea sănătății orale, oferă o respirație proaspătă, îmbunătățește estetica dinților. Mai mult decât atât, economisești și bani pentru că eviți agravarea problemelor de sănătate cauzate de extinderea tartrului.

Detartraj mecanic

Îndepărtarea mecanică a tartrului dentar presupune utilizarea unei chiurete speciale de către medicul stomatolog și dislocarea efectivă a tartrului. Din păcate, această metodă nu este atât de eficientă precum cea cu ultrasunetele, pentru că, oricât de experimentat ar fi medicul care execută procedura, tartrul subgingival este dificil de îndepărtat. În plus, pacientul va simți un oarecare disconfort în timpul acestui proces de îndepărtare mecanică a tartrului, deci este și mai invaziv față de cel cu ultrasunete. În prezent, există modalități mai eficiente de a scăpa de tartru, astfel încât curățarea mecanică este rar utilizată.

Prevenirea formarii tartrului si a placii

Cel mai benefic lucru pe care îl poți face pentru sănătatea ta orală este să dai o fugă periodic la medicul stomatolog. Chiar dacă dinții par perfect sănătoși, ar trebui să vizitezi cabinetul stomatologic cel puțin o dată la șase luni. Astfel, poate fi detectat din timp dacă dinții tăi încep să fie afectați de tartru subgingival sau supragingival, dificil de sesizat. Formarea plăcii este influențată de mulți factori, inclusiv cantitatea de cafea consumată zilnic, compoziția apei potabile, fumatul și multe altele. Pentru a preveni depunerile de tartru, este recomandat să:

✅ te speli pe dinți, să folosești apa dentară și dușul bucal zilnic;

Aceasta este regula de aur pentru a-ți păstra dinții cât mai sănătoși posibil. Folosește o pastă de dinți cu fluor antitartru și spală-te pe dinți de cel puțin două ori pe zi, iar ața dentară cel puțin o dată pe zi. Fluorul te ajută la repararea deteriorării smalțului. Unele produse au o substanță numită triclosan, care luptă împotriva bacteriilor din placă. Ața dentară împiedică depunerea tartrului și contribuie la îndepărtarea particulelor de alimente dăunătoare pentru dinți, iar dușul bucal elimină resturile alimentare greu accesibile, blocate în spațiile interdentare.

✅ folosește o periuță de dinți de calitate;

Pentru prevenirea tartrului, investește într-o periuță de dinți electrică pentru o igienizare mult mai eficientă. Dacă suferi de boală parodontală, urmează indicațiile medicului tău stomatolog și folosește o periuță de dinți manuală, cu perii moi, pentru un periaj mai blând al gingiilor inflamate, pentru ca mai apoi să crești intensitatea perilor gradual. Capul periuțelor electrice trebuie schimbat la fiecare trei luni, pentru performanțe înalte, iar dacă optezi pentru folosirea unei periuțe simple, caută una de bună calitate și schimb-o imediat ce perii se uzează.

✅ folosește apa de gură antitartru, antiseptică;

Folosirea apei de gură nu trebuie să lipsească din rutina de igienizare zilnică a cavității bucale. Apa de gură ajută la reducerea bacteriilor și la prevenirea formării tartrului. Mai mult de atât, îți lasă gura proaspătă și curată după periaj și după folosirea aței dentare.

✅ evită fumatul, alimentele bogate în zahăr sau carbohidrati.

Dulciurile și tutunul în cantitate excesivă pot grăbi procesul de formare a tartrului. Încearcă să eviți băuturile acidulate, prăjiturile, bomboanele, pâinea, produsele de panificație și alte produse alimentare cu un conținut ridicat de zahăr sau carbohidrați. În general, zahărul și carbohidrații duc la dezvoltarea plăcii bacteriene și mai apoi la apariția și extinderea tartrului.

 

 

Lăsați un comentariu